Biserica Reformat? de pe Uli?a Lupilor

De la Wikipedia, enciclopedia liber?

Descriere arhitectural?
Biserica Reformat? de pe Uli?a Lupilor
Vedere din fa??
Localitate	Cluj-Napoca
Jude?	Cluj
Cult	Reformat
Tip edificiu	O singur? nav?
Stil arhitectural	Gotic
Data finaliz?rii	1510
Data demol?rii	Par?ial în 1603
Specifica?ii
Lungime	34 m
L??ime	15 m
Turle	1, d?râmat?
Materiale	Piatr?

Latura nordic? a bisericii.

Biserica Reformat?-Calvin? de pe strada Kog?lniceanu din Cluj-Napoca (în maghiar? Farkas utcai református templom, în german? Reformierte Kirche in der Wolfsgasse) din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat între 1486-1516. Biserica mai este cunoscut? ?i sub numele de Biserica Reformat? Central? sau Biserica Reformat? de pe Uli?a Lupilor. Numele Uli?ei Lupilor, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului, este men?ionat în documentele medievale ca Platea Luporum. Dup? unirea Transilvaniei cu România numele Uli?ei Lupilor a fost schimbat în "strada Mihail Kog?lniceanu", care a r?mas pân? în prezent denumirea oficial? a str?zii.

[modific?] Istoria bisericii

Construc?ia bisericii (ini?ial romano-catolic?) ?i m?n?stirii au început-o în 1486 c?lug?rii franciscani minori?i, condu?i de c?tre c?lug?rul Ioan, având sprijinul regelui Matei Corvin ?i, dup? moartea acestuia, continuat? cu sprijinul regelui Vladislav al II-lea. Biserica a fost finalizat? în anul 1510. Având aspectul unui castel medieval (motiv pentru care mai este denumit? ?i Biserica-Cetate), cu o construc?ie puritan?, format? din pietre imense dispuse asimetric, edificiul oglinde?te tr?s?turile stilului gotic târziu.

Din cauza luptelor epocii reformei, c?lug?rii franciscani-minori?i au fost alunga?i, iar biserica a r?mas pustie pân? în anul 1579, când principele Ardealului Cristofor Báthory a încredin?at-o c?lug?rilor romano-catolici iezui?i. În anul 1603, la îndemnul preo?ilor unitarieni, locuitorii Clujului au atacat biserica iezuit? ?i au început s? o distrug?. Pe parcursul acestor încerc?ri, mai multe blocuri de piatr? au c?zut peste atacatori ?i 14 dintre ei au fost omorâ?i, ceea ce i-a f?cut pe ceilal?i s? se opreasc? imediat, considerându-l un semn divin. Distrus? ?i devastat?, biserica a r?mas în aceast? stare pân? în 1622, cand Dieta de la Cluj, a decis s? fie atribuit? reforma?ilor calvini. În 1627 biserica a fost afectat? de o explozie a prafului de pu?c? depozitat în imediata apropiere, în Bastionul Croitorilor. Între anii 1638-1645 a fost ref?cut? ?i renovat?, fiind reparate distrugerile suferite la arcada bisericii ?i tot atunci fiind construit în stilul specific rena?terii amvonul. Au fost adu?i me?teri din zona M?rii Baltice pentru a repara bol?ile distruse. Tot acum a fost d?râmat turnul clopotni?? care era dispus în partea de sud, la fel ?i cl?direa m?n?stirii aferente.

[modific?] Descriere

Biserica a r?mas un monument unic datorit? vechimii ?i dimensiunilor sale, fiind una dintre cele mai mari construc?ii gotice din Transilvania ?i din sud-estul Europei. În 1603 c?l?torul Giovanni Argenti o descria drept „cea mai frumoas? din toat? Transilvania”. Are 34 m lungime ?i 15 l??ime. În?l?imea pere?ilor atinge 19 m. Biserica a fost cl?dit? dintr-o singur? nav?, în spiritul franciscanilor, care nu doreau stâlpi de sus?inere sau prea multe ornamente, astfel încât credincio?ilor s? nu le fie perturbat? aten?ia de nimic. Mobilierul apar?ine secolului XV, fiind realizat de mai mul?i me?teri bistri?eni. Orga în stil rococco este din 1766 ?i este a doua org? ca m?rime dup? cea a Bisericii Negre din Bra?ov.

În 1651 a fost construit clastrul, în care a func?ionat un colegiu universitar condus de eruditul Apáczai Csere János. Colegiul avea dreptul de a acorda diplome care erau echivalente celor acordate de alte academii italiene, spaniole, franceze sau germane. La acest colegiu a studiat ?i Nicolae P?tra?cu, fiu al lui Mihai Viteazul. Pe pere?ii bisericii se afl? cea mai bogat? colec?ie de blazoane ?i steme din România (apar?inând unor nobili transilv?neni), unii dintre ei, cum ar fi principii Apafi I ?i II fiind de altfel înmormânta?i aici.

În fa?a edificiului a fost dispus? o copie de bronz a statuii ecvestre a Sf. Gheorghe ucigând balaurul. Originalul realizat în 1373, de sculptorii clujeni Gheorghe ?i Martin, la comanda lui Carol al IV-lea, se afl? în palatul regal Hradciani din Praga.

Din anul 1960 în biseric? sunt programate cu regularitate concerte de org?, celebre pentru frumuse?ea lor.

[modific?] Referin?e

Lukacs Jozsef - Povestea „ora?ului-comoar?”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
Bodea Gheorghe - Clujul vechi ?i nou, Cluj-Napoca, 2002
Cluj-Napoca=Claudiopolis, Noi Media Print, bucure?ti, 2004
Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002